Since August 25. 2003


::::::::::::::: Jurnal (Românesc) :::::::::::::::


30 aprilie 2006 Seminarii în Nassau
23 aprilie 2006 Astăzi s-au petrecut multe lucruri
22 aprilie 2006 Convenţia de la Hay House
21 aprilie 2006 La Toronto
19 aprilie 2006 Seminar în Seattle
17 aprilie 2006 Seminar la Grass Valley
15 aprilie 2006 Seminar la Santa Cruz
13 aprilie 2006 Din nou spre SUA şi Europa
9 aprilie 2006 Hado medicine celebration 2006 in Japan

5 aprilie 2006 În Puerto Rico (4)

3 aprilie 2006 În Puerto Rico (3)

1 aprilie 2006 În Puerto Rico (2)



* 30 aprilie 2006 Seminarii în Nassau

M-am relaxat total aici în Nassau, Bahamas chiar dacă am rămas numai trei zile. Am simţit şederea mea aici ca pe un cadou de la Dumnezeu, după experienţa dificilă prin care am trecut.

Sivananda Ashram Yoga Retreat m-a invitat să susţin seminarii în zilele de 29 şi 30.
Bahamas este format din multe insule. Acum cinci ani am fost invitat de o şcoală de delfini să vizitez insula Bimini. Este o staţiune plină de turişti, majoritatea americani.


Mi-am susţinut seminarul în această privelişte tipic tropicală.


Portul este ca o bază de vapoare luxoase.


Organizatoarea, Rukmini. Este din Israel.
Imediat după seminar am fost rugat să vin şi anul viitor. M-am bucurat de această invitaţie.



Aceasta a fost o zi remarcabilă.

Am avut o prezentare de dimineaţă. Louise Hay a fost cea care m-a prezentat. Când s-a reîntors pe scenă, publicul a primit-o cu aplauze pentru surpriza neaşteptată.

Ceea ce m-a surprins pe mine a fost discursul ei. “Nu am mai fost în Canada de mult timp. Iar acum sunt aici pentru a-l întâlni pe Dr. Emoto.” Am fost foarte mişcat de cuvintele ei.

Mulţumită ei, prezentarea mea de 90 de minute a fost bine primită de la început până la sfârşit. Mi s-a părut că a durat doar o clipă. În final, ne-am rugat cu toţii în postura gassho pentru cei patru soldaţi canadieni care au fost ucişi în Afghanistan.

Oameni Rugându-se cu Convingere

După prezentare am luat prânzul cu Dr. Shah şi angajaţii lui. El este un mare practicant de qigong care îşi foloseşte puterea, pentru pacea lumii. Am scris un comentariu la cartea sa care a fost publicată recent. El mi-a spus că va realiza împreună cu o femeie de la o mişcare pentru pace, un congres la care se vor ruga cu
toţii pentru pacea lumii.

Totul a mers bine până în acest punct. Apoi ni s-a petrecut ceva îngrozitor.

Am plecat din Toronto la ora 3pm cu maşina, spre Jamestown, New York, pentru a susţine un seminar organizat de Michael, un instructor Hado care locuieşte acolo. El a venit să mă întâlnească în Columbia şi mi-a spus planul lui cu privire la organizarea acestui seminar. Când am ajuns la graniţă, din cauza unei neînţelegeri, mie şi soţiei
mele ni s-a refuzat dreptul intrare în America.

Probabil actele noastre nu erau în regulă. În plus, se pare că, cu engleza mea săracă, fără să vreau, am ofensat-o pe femeia de la ghişeu. S-a enervat şi nici nu vrut să mă mai asculte.

Ni s-au amprente de la toate cele 10 degete şi n s-au făcut o mulţime de fotografii.
Ne-am simţit ca nişte criminali în timpul celor 2 ore de investigaţii.
După care a trebuit să ne întoarcem la Toronto.
Cam 200 de oameni erau aşteptaţi la seminarul de a doua zi, şi ar fi fost dificil să-i anunţăm pe toţi cu rivire la anularea seminarului. Ce era de făcut?

Bree, un instructor Hado care era împreună cu noi mi-a spus că Natalie care este instructor Hado şi locuieşte în Toronto ar putea susţine seminarul din Jamestown.
Auzind aceasta, m-am gândit că mă pot baza pe ajutorul ei. Am sunat-o şi am rugat-o să mă ajute. Ea a acceptat cu amabilitate.
Am rugat-o să vină la hotel pentru a pregăti seminarul.
M-am dus la culcare după miezul nopţii. A fost o zi lungă şi obositoare.

 



* 22 Aprilie 2006  Convenţia de la Hay House

La Hay House s-a organizat o petrecere la cină. La aceasta au fost prezenţi cei care vor lua parte la convenţia “I CAN DO IT” (EU POT FACE ASTA) la care au fost invitaţi.

Hay House este una dintre cele mai mari edituri care se ocupă de spiritualitate, din America, şi care a publicat şi cartea mea “Mesajul Apei ” vol 3. Convenţia va avea loc în data de 6 mai în Las Vegas, şi voi participa şi eu la ea.

În centru este d-na Louise Hay, fondatoarea şi proprietara editurii Hay House. Arată mult mai tânără decât este. Este o femeie atât de cumsecade, încât am înţeles foarte bine de ce fiecare persoană care o cunoaşte o vorbeşte numai de bine.

Este şi ea scriitoare, iar cărţile sale sunt publicate şi în Japonia. Aş vrea să citez din introducerea cărţii sale scrisă de editorul japonez.

Cartea este plină de cuvinte miraculoase care au schimbat viaţa a 30 de milioane de oameni din toată lumea, scrisă de autoarea care s-a vindecat ea însăşi de cancer prin puterea cuvintelor.

”Iubeşte-te şi acceptă-te aşa cum eşti în realitate.” “Totul va fi bine.” Nu trebuie decât să rosteşti o propoziţie simplă pentru ca totul să meargă bine. Această carte, plină de cele mai simple şi mai eficiente cuvinte, a fost bine primită, imediat ce a fost publicată. A schimbat viaţa a 8 milioane de americani, şi a treizeci de milioane de oameni din întreaga lume.

În particular, cuvintele care pot vindeca boli au atras foarte mult atenţia. Au fost prezentate cam 250 de boli care pot fi vindecate numai prin rostirea unei propoziţii. De exemplu, depresia poate fi vindecată de propoziţia “Sunt creatorul vieţii mele”.

Autoarea s-a vindecat de cancer numai cu ajutorul puterii cuvintelor, fără operaţie sau medicamente, astfel încât, cuvintele ei sunt foarte convingătoare.Această carte vă va aduce iubire, succes, bunăstare şi sănătate.

Împreună cu d-na Candice Pert, care apare în filmul “What the bleep?”. Am întâlnit-o în Santa Monica primăvara trecută.


Împreună cu dl. Gregg Braden, este un scriitor faimos.

Am întâlnit-o pe d-na Sonia Choquette pentru prima dată, ea este vindecătoare şi scriitoare. Are gusturi foarte fine. Simt că vom lucra împreună într-o zi.

Împreună cu dl. Darren Weissman şi soţia sa, Sarit. Darren este vindecător şi studiază energia Iubirii şi Recunoştinţei. Am sentimentul că se va petrece un lucru bun între noi.



* 21 aprilie 2006  La Toronto

Am ajuns în Toronto, Canada, ieri.Soţia mea m-a aşteptat la aeroport. Pentru că a avut multă treabă în Japonia, a venit cu 10 zile mai târziu.Amândoi am fi vrut să alergăm unul spre celălalt, să ne îmbrăţişăm şi să ne sărutăm, dar suntem un cuplu japonez de modă veche, aşa că doar ne-am saluat şi ne-am îmbraţişat uşor.


The blue blouse which there is centrally is Bree.

În seara următoare, am fost la o fermă din afara oraşului la o petrecere care a fost organizată de un instructor Hado, Bree. “este doar la 30, 40 de minute de mers cu maşina”mi- a spus asistenta mea, Kimiko dar am plecat de la hotel la ora 7pm şi era deja ora 8:30 pm când am ajuns. Presupun că noi japonezii, înţelegem timpul cu
totul altfel decât restul lumii…

Totuşi, după ce am început să sorb dintr-un pahar cu vin şi să port conversaţii plăcute cu unii dintre invitaţi, mi-a revenit o mare parte din buna dispoziţie .Am avut ocazia să ţin un mic discurs şi să dau autografe pe nişte cărţi.


Toată lumea m-a asculatat cu atenţie. Erau şi nişte copii acolo.

De asemenea, Natalie şi Calvin de la cea de-a doua şcoală pentru instructori Hado şi Michael de la a treia au venit să mă vadă. În acel grup de aproximativ 100 de persoane, am fost foarte fericit să-i văd pe cei trei instructori Hado.

Am putut vorbi cu proprietarul fermei, Gay. Avea vreo 1000 de acri de pământ pentru ferma sa organică. Tocmai strânsese prima recoltă săptămâna trecută cu ajutorul unor studenţi locali.Mi-a împărtăşit cu bucurie visele ei.


Cu Gay. Mi-ar face plăcere să o vad, cel puţin o dată pe an.

I-am recomandat să crească cânepă şi să devină astfel o fermă model în creşterea cânepii. Dacă va fi posibil, i-am spus că o voi vizita o dată pe an. A acceptat bucuroasă sfatul meu şi a sous că va încerca. Bineînţeles că va avea nevoie de permisiune specială pentru a cultiva această plantă în Canada dar dacă acest lucru va deveni posibil, mi-ar face o deosebită plăcere să o vizitez în fiecare an. Şi sper că vom putea crea un eveniment anual pentru a promova folosirea cânepii.

Cu toate aceste lucruri interesante, trecuse de miezul nopţii până ne-am întors la hotel. Eram destul de obosit, dar recunoscător pentru această seară distractivă şi interesantă.



* 19 aprilie 2006  Seminar în Seattle

Seattle a fost oraşul în care mi-am început cel de-al 13-lea turneu de seminarii din SUA, acum doi ani de zile. Crystal de la librăria East West, care era organizatoarea seminarului a fost cea care a venit atunci să mă ia de la aeroport. Seminarul s-a ţinut cu sala plină şi s-a încheiat foarte bine, atunci. Acel seminar a început turul de 12
seminarii excepţionale. Astfel că acest oraş este un oraş care-mi poartă noroc.

Seminarul de astăzi a fost cel de-al treilea din acets oraş şi după cum vedeţi, şi de data aceasta, au venit mulţi oameni să mă asculte.

Până la ultimul seminar, am crezut că popularitatea mea era doar un lucru temporar datorat filmului What the Bleep. Totuşi, când am vîzut cum mă asculă publicul, am început să simt că oamenii au început să fie interesaţi de apă, cristale de apă şi numeroasele mele teorii despre apă şi despre lume. Sunt foarte fericit.


Multe zâmbete în public

Shanti, pe care am întâlnit-o anul trecut în Samui, Thailanda, a venit să mi se alăture la acest seminar, după 6 ore de condus maşina dintr-un oraş numit Eugene,din statul Oregon. Aceia dintre voi care mi-aţi citit jurnalul din acea zi în care am cunoscut-o ştiţi că ea a creat muzica Marii Invocaţii, pe versurile Dr-ului Shioya. Ea a interpretat acea muzică la seminarul de astăzi şi am cântat cu toţii în japoneză.


Shanti cântând Marea Invocaţie în japoneză.


Imediat după aceea am cântat cu toţii Marea Invocaţie.

Ce sunt acele frângjii luminoase? Este vorba doar despre o mână care se mişca continuu pentru a face fotografi ? După cum mulţi dintre voi v-aţi dat seama, am relatat publicului despre ceremonia de rugăciune pe care am realizat-o la lacul Biwa în data de 25 iulie 1999, care a fost condusă de Dr. Shioya şi despre articolul său din
ziar, chiar înainte de a face această fotografie. Sper să răspândesc Marea Invocaţie a Dr-ului. Shioya, în limba japoneză la cît mai mulţi oameni posibil.

Din păcate, nu am posibilitatea de a-l contacta pe Dr-ul Shioya (el are acum 104 ani, iar familia lui are grujă de el)dar dacă unul dintre voi va avea ocazia să vorbească cu el, sper să-i menţionaţi şi acest lucru. Cred că va fi foarte fericit să
ştie asta.



* 17 aprilie 2006  Seminar la Grass Valley

Grass Valley se află la aproximativ 3 ore de mers cu maşina din San Jose, la poalele munţilor Sierra Nevada. Mi s-a apus că mai demult, oraşul era plin de căutători de aur. Acum polpulaţia din oraşele alăturate înglobează în total doar aproximativ 20.000 de persoane. Motivul pentru care am fost invitat intr-un astfel de oraş este pentru că în ultima vreme, aici au început să vină mulţi oameni care se ocupă de medicina alternativă. Acest oraş pare să devină un oraş asemănător oraşului Sedona din Arizona zilelor noastre.

Ieri, Takayo Harriman, o femeie japoneză care este o prietenă a organizatoarei seminarului, Suzy, a venit să ne ia de la un hotel în San Jose. Ea este din Hamamatsu, Japonia şi şi-a întâlnit soţul aici, unde s-a mutat cu 12 ani în urmă.

Acest fapt îmi aminteşte întotdeauna că există multe femei japoneze puternice care
locuiesc în multe locuri din lume.

Drumul spre oraş era plin de vegetaţie luxuriantă şi multă frumuseţe. Mi-am dat seama de vastitatea acestei ţări în timp ce treceam cu maşina spre California de Nord. Totuşi, pe măsură ce ne-am apropiat de Grass Valley,vremea a început să se strice şi a început să plouă torenţial. Ploaia s-a transformat în grindină şi a început să fulgere.

Ar veni cineva la seminar într-un loc ca acesta? Am început să mă îngrijorez.Când am ajuns la hotel, se întunecase deja şi nu am văzut prea mulţi oameni pe stradă. A continuat să plouă din ce în ce mai mult în acea noapte. M-am întins în pat şi am numărat în gând, oile, ca să pot adormi în acea noapte.

Totuşi, în ziua următoare, când m-am trezit şi am daz jaluzelele la o parte, m-a întâmpinat lumina caldă a soarelui.Când am ieşit afară, areul era proaspăt, locul era plin de vegetaţie luxuriantă şi nenumărate flori frumoase înfloriseră peste tot.
Vremea este atât de schimbătoare la munte.

Au fost vreo 600 de oameni la seminarul care a început la ora 7, în clădirea veteranilor. Am fost surprins săv ăd atât de mulţi oameni într-un oraş atât de mic.Toată lumea era foarte caldă şi prietenoasă.

Compania care s-a ocupat de produsele de la acest seminar este Hado Life USA (Hado Publishing USA şi-a schimbat numele). Pentru a aduce toate produsele expuse mai jos, fiul meu Hiro a venit cu maşina din LA şi a condus 9 ore.

Datorită tuturor, majoritatea acelor produse s-au vândut iar el s-a întors fericit înapoi în LA. Vă mulţumesc tutror celor din Grass Valley. Îţi mulţumesc şi ţie, Suzy.

La acest seminar, Ikuyo şi Nancy care sunt amândouă instructoare Hado au venit 3 ore şi jumătate cu maşina din Petalma şi San Jose pentru a mă întâlni pe mine. Mă bucur foarte mult să întâlnesc instructori Hado în locuri neaşteptate.


În stânga: Nancy în dreapta: Kimiko, angajata noastră

Apropo, la seminarul din LA a venit şi Amy, o altă instructoare Hado .


Amy Hallows

La seminarul de astăzi am avut şi un oaspete, Dr. Bigelsen pe care vi l-am prezentat în jurnalul din 21 ianuarie. El a cercetat la microscop, timp de 25 de ani fotografii ale celulelor de sânge. Se pare că mule persoane din public au fost capabile să rezoneze cu descoperirile sale referitoare la faptul că sângele poate pune în evidenţă, vizual vorbind, informaţia fizică şi psihologică a unei persoane.

Simt că una dintre responsabilităţile mele din această viaţă este aceea de a prezenta cercetări sau descoperiri cum este şi aceasta, de care mulţi oameni s-ar putea să nu fi auzit din cauza faptului că aceste cercetări sunt foarte avansate.


o discuţie între cei doi

Ca rezultat, în final, publicul ne-a dăruit o rundă călduroasă de aplauze. Aţi făcut o
treabă excelentă, Dr. Bigelsen.



* 15 Aprilie 2006  Seminar la Santa Cruz

Am ajuns la aeroportul din San Jose după o oră de zbor din LA. Doji de la librăria Gatewaycare, organizatorul seminarului, mă aştepta. El a fost cel care mi-a organizat şi seminarul de anul trecut.


În dreapta este Doji, iar cea din stânga este Salita.

Această librărie spirituală este non-profit şi este condusă de membrii unor ashramuri indiene. Doji este, de aseenea şi intsructor de Yoga, iar părinţii săi au emigrat din India în America acum jumătate de secol. Librăria vinde nu numai cărţi, ci şi alte diverse produse. Este o librărie care are o atmosferă pe care n-o întâlnim prea des în Japonia. Există multe astfel de librării în această ţară şi toate merg bine. Acestea ajută la evidenţierea celor două părţi diferite ale ţării.

După cum vedeţi şi cărţile mele sunt vândute acolo. Mi-au spus că momentan,
acestea sunt cărţile care se vând cel mai bine.

Seminarul de anul trecut s-a ţinut în acelaşi loc, la un vechi teatru american, un spaţiu care îmi place foarte mult.Cînd am fost aici în februarie anul trecut, toate cele 680 de scaune au fost ocupate şi mai era un şir de vreo 200 de oameni aşteptând să se deschidă uşa. Cineva a început să-mi spună “noul star rock”astfel că,
de atunci, aceasta mi-a rămas porecla, în acest oraş.

Bineînţeles că anul acesta nu au fost la fel de mulţi oamnei la seminar, dar au venit totuşi, vreo 400. Am putut susţine seminarul într-o atmosferă foarte plăcută. Am fost foarte fericit să aflu că mulţi dintre ei mi-au spus, în final, să vin şi anul viitor.

Pentru aceia dintre dvs. care doriţi să citiţi jurnalul de la vizita mea de anul trecut, daţi click pe link-ul de mai jos. Este vorba despre jurnalul din 12 februarie.



* 13 aprilie 2006  Din nou spre SUA şi Europa

M-am întors în seara zilei de 7 aprilie şi am rămas acasă cam 5 zile, după care am pornit din nou la drum în seara zile de 12 aprilie. Aceasta va fi o călătorie destul de lungă din care mă voi întoarce acasă în data de 7 iunie.
Mai jos puteţi vedea programul:

Aprilie
13 LA, USA – Învăţare Suplimentară
15 Santa Cruz – seminar organizat de o librărie locală
17 Grass Valley – seminar organizat de un jurnalist vindecător
19 Seattle – seminar organizat de o librărie locală
23 Toronto, Canada – Convenţia Hay House. Un eveniment de 3 zile la care vor vorbi
aproximativ 20 de autori. (Hay House este o editură care editează lucrări despre
siritualitate. EiS vor edita şi Mesajul Apei vol. 3)
27 St. Petersburg, USA – seminar organizat de Unity Church
29 Nassau, Bahama – seminar organizat de un grup local de yoga
30 idem
Mai
1 New Orleans – seminar organizat de un instructor Hado de aici
4 Houston – seminar organizat de un grup local educaţional
6 Las Vegas – Convenţie Hay House
8 Montreal, Canada – un seminar de lungă durată organizat de un grup care lucrează
în domeniu de 30 de ani
9th idem
11th Ottawa – Seminar de informaţii suplimentare
13 Vermont, USA – seminar organizat de o persoană individuală
14 Verginia Beach – seminar organizat de organizaţia lui Edgar Cayce
16 New Jersey – seminar organizat de o organizaţie locală pentru sănătate
20 Graz, Austria – seminar organizat de un consultant spiritual
23 Nurnberg, Germany – seminar organizat de o librărie locală
24 Munchen – seminar organizat de o librărie locală
25 Frankfurt – seminar organizat de un coordonator local de evenimente spirituale
28 Stuttgart – seminar organizat de o librărie locală
29 Hanover – seminar organizat de o librărie locală
31 Vicenzia, Italia – seminar organizat de o editură care a publicat versiunea italinaă a Mesajului Apei
Iunie
3 Amsterdam, Holland – vizită la fiica mea pentru a-mi vedea nepotul
7 înapoi în Japonia

Azi am avut primul seminar din seria de seminarii din LA. După cum puteţi vedea în fotografie, s-a încheiat cu bine, cu ovaţii în picioare. Un lucru neobişnuit a fost faptul că azi am prezentat cea mai mare parte din seminar, în limba engleză.

Asta, pentru a mă pregăti pentru acele locuri care nu vor avea un translatori care pot vorbi japoneză. Seminarul a fost obositor, iar engleza mea nu este încă foarte bună. Am nevoie de mai multă practică dar ce ar rezulta din asta…?
Vă rog să citiţi jurnalele viitoare.

Publicul mi-a dăruit ovaţii în picioare, chiar şi cu engleza mea proastă.



Mi-au trebuit 24 de ore să mă întorc acasă din Puerto Rico, alaltăieri.
Iar ieri, sîmbătă, am mers la birou pentru a mă întâlni cu Hans Schindler (vezi jurnalul din 9 martie) care a venit din Austria, şi pentru a mă pregăti pentru seminarul de astăzi. Astfel că, sunt destul de obosit.

După cum puteţi vedea în fotografia de mai jos, mulţi oameni au participat la cea de-a doua Celebrare a Medicinei Hadocare a avut loc astăzi. Această îtâlnire a fost organizată de Dr. Akira Kawashima de la Colegiul Medical de Femei din Tokyo. El este medic, dar urmăreşte să creeze o societate în care să nu fie nevoie de doctori. L-am sprijinit pe el şi organizaţia lui prin preluarea postului de consilier principal.
Dr-ul Kawashima este de asemenea şi instructor Hado.

Acolo l-am întâlnit şi pe Dr. Shinichirou Terayama. În mod surprinzător, cu o zi înainte avusese un accident de maşină şi avea leziuni care necesitau spitalizare, în mod obişnuit. Totuşi, el a fost pe scenă la începutul celebrarii şi i-a salutat pe toţi, fără a manifesta vreo dificultate. Din nefericire, însă, nu a putut să ne interpreteze o piesă la violoncelul său (avea degetele fracturate).

Dar este un bărbat atât de puternic că a putut fi prezent până şi la petrecerea de după celebrare.

Hans Schindler a vorbit şi la întrunire. Seminarul a fost tradus de către Fukiko Kai, un anhajat al IHM. El a vorbit despre ETAScan, un aparat de măsurat Hado care ţine cont şi de kotodama, spiritul cuvintelor. Aş rea să revin la acest aparat curând, cu mai multe detalii.

În locul Dr-ului. Wardha care nu a putut veni, Yasu Nemoto, un angajat al IHM, a vorbit despre Vindecarea Pranică.

Aici semnez cărţi la standul IHM. Aici am putut revedea mulţi vechi prieteni Hado. A fost o zi distractivă.



* 5 aprilie 2006  Puerto Rico (4)

În data de 4, am avut un alt seminat la un muzeu frums în Ponce, un oraş aflat cam la o oră şi jumătate distanţă de San Juan. În data de 5 am fost invitat de Sra. Luisa Gandara de Acevedo Vila, prima doamnă a ţării, în casa magnifiă a Guvernatorului.

Singura intrare a casei este foarte bine păzită.
Puerto Rico a fost prezentat lumii din afară de către spanioli în 1493, în anul imediat următor anului în care Columb a ajuns în America. De aceea acest oraş are o istorie veche de peste 500 de ani. Am fost surprins de arhitectura şi de felul în care a fost aşezat oraşul.

Haideţi să vă conduc acum prin casa guvernatorului. Casa este încă locuită de guvernator.

Aceasta este sala de aşteptare.

Sala cu oglinzi

Biblioteca

O curte frumoasă

Toate camerele erau bogat decorate.

Camera în care a locuit Jacqueline Kennedy.
Era şi o cameră în care a locuit JFK, dar soţia mea a uitat să o fotografieze.

Din casă se vede întregul golf din San Juan.

Am tras cu ochiul şi în bucătărie. Am auzit că în mod normal, ei nu permit oamenilor
să intre acolo.

Au făcut prăjituri pentru mine.
(am mâncat câteva mai târziu, la întâlnirea cu prima doamnă)

O altă cameră frumoasă.

O altă cameră cu oglinzi

Sufrageria oficială,poate vom avea şi o întâlnire aici, data viitoare…

Nu vi se pare că mă potrivesc în această cameră?

Camera în care a avut loc întâlnirea cu prima doamnă.

În partea stângă este soţia guvernatorului din Puerto Rico.
Ea are un proiect de a oferi cărţi copiilor în fiecare an, până împlinesc vârsta de 5 ani.
A fost foarte interesată de proiectul meu cu cărţile pentru copii.
Cred că şi Puerto Rico va vedea în curând această carte.

Mi-am început din nou scurta prezenare.
În stânga mea este prima doamnă.

Împreună cu prima doamnă pe acoperişul casei.

Am trimis iubire şi recunoştinţă apei de aici.

În port erau două vapoare mari de croazieră.

Ne-am oprit la o cafenea, la o bere, după cele 2 ore de discuţii cu prima doamnă. Alături de mine este Carmen, este şi ea instructor Hado. A muncit din greu pentru a face posibilă această călătorie a mea în Puerto Rico.
Mulţumesc Carmen, a fost un mare succes.

Împreună cu soţul ei, Salvatore. El este avocat dar are cunoştinţe vaste şi despre spiritualitate. Sunt un cuplu perfect. Săptămâna a trecut repede. Vă mulţumesc tuturor!

Ne-am dus la restaurantul Dragonfly,în acea noapte.
S-a dovedit că proprietarul localului era un fan al meu.

Şi ea. A fugit după mine pentru a face o fotografe împreună.
Mesajul apei este deja răspândit şi în acesată mică insulă tropicală. Sunt foarte recunoscător.
Ei bine, mâine mă voi întoarce în Japonia. Ne mai vedem prin intermediul acestei pagini de web!



* 3 aprilie 2006  În Puerto Rico (3)

Azi am avut un seminar în capitală, la San Juan,dar înante de acesta, am dat un interviu la o televiziune, timp de o oră şi jumătate, într-o frumoasă grădină a unui muzeu.

Întrebările mi-au fost puse în limba engleză, iar eu am răspuns în japoneză.
În dreapta mea este Hiromi, translatoarea.

Sala de muzică a muzeului a fost construită cu 7,8 ani în urmă. În fiecare an aici are locConcertul Internaţional al lui Casals. (Casals –este un faimos violoncelist binecunoscut pe plan internaţional. Cînd el vea 60 de ani, s-a căsătorit cu o portoricană de 20 de ani şi de atunci trăieşte în această ţară.)
Seminarul meu a fost organizat la subsolul acestei clădiri.


Au venit mulţi oameni.

Carmen, organizatoarea seminarului şi a şcolii pentru instructori Hado, era foarte gânditoare. Prietenul ei chitarist a interpretat “Sakura”, înainte de seminar. Muzica a fost extraordinară, şi m-a inspirat să realizez o anumită acţiune.

Da, am început să cânt “Sakura”.
“Soţia mea s-a născut în 30 martie, atunci când înfloresc florile de cireş. Poate de aceea îi plac foarte mult folrile de cireş. Acum florile de cireş sunt probabil înflorite în Japonia, dar în ultimii 6 ani nu a prea avut ocazia să se bucure de ele prea mult.

Asta pentru că a început să călătorească împreună cu mine peste tot în lume, pentru a avea grijă de mine. Astfel că, vă rog să mă lăsaţi astăzi să-i cânt, pentru a-i arăta recunoştinţa mea.” am spus eu.

Sala avea o acustiă foarte bună, astfel că am putut cânta foarte bine. Am făcut o plecăciune în faţa publicului după ce am cântat.

La finalul seminarului am primit o rundă mare de aplauze. Soţia mea a avut foarte bine grijă de mine.



* 1 aprilie 2006  În Puerto Rico (2)

A doua zi în Puerto Rico. Am avut un interviu la radio şi o ceremonie pentru apă la un lac din apropiere.

În această după-amiază, Carmen,soţul ei şi cu mine, am vorbit la un post de radio spaniol care putea fi ascultat în toată America.

Interviul a durat două ore şi jumătate, fără translator. Au fost şi nişte întrebări mai complicate în timpul interviului, la care nu am putut răspunde complet din cauza lacunelor mele de limba engleză. Sper ca data viitoare să am şi un translator.

S-ar putea să creez puţină vâlvă în comunitatea vorbitoare de limbă spaniolă.

De la ora 6 în acea seară, am participat la o ceremonie pentru apă realizată lângă un lac. Acest lac, Karaiso este o importantă sursă de apă pentru locuitorii din această zonă. Totuşi, probabil datorită poluării, s-a constatat o creştere neobişnuită a unei specii de plante străine, care distruge eco-sistemul local.

Mulţi oameni au participat la ceremonie (cam 150). Era prima ceremonie pentru apă realizată în Puerto Rico. Au fost prezenţi aici şi copii şi părinţi de la şcoala la care fusesem ieri.

Le-am explicat oamenilor despre manifestarea iubirii, a recunoştinţei şi respectului, în timp ce conduceam ceremonia.

După rugăciune, am murmurat cu toţii împreună simfonia a 9-a .


cu steagul portorican pe care l-am primit de la un copil.
Iarba pe care o vedeţi în fundal este cea care face probleme.


++prima pagină++

începutul paginii


::::::::::Copyright(c)2003 Masaru Emoto All Rights Reserved::::::::::